Prin ploi de toamnă, adesea am trecut,

 Prin ploi de toamnă, adesea am trecut,

 Te am în suflet și mereu în gând,
Aş vrea să dorm, nu pot curând.
Alături să te am, pe drumul vieţii,
Să îţi simt mereu, parfumul dimineții.

Ușor pe drumul vieții, eu singur am să urc,
Te caut pe tine şi nu ştiu, unde să mă duc.
Sperând acum, doar la ce este mai bine,
Căci vreau acum, să dau curând de tine.

Prin ploi de toamnă, adesea am trecut,
Şi m-am luptat cu timpul, atât cât am putut.
Și-n faţa mea sunt drumuri, mai abrupte,
Şi am trecut prin ele şi nu mi-au părut prea multe.

Tu ești frumoasă, minunea mea iubire,

Nu vreau să te pierd şi te vreau lângă mine.
Mă bucur că în sfârşit, acum te-am regăsit,
Nu mai sunt îngândurat, și nici chiar necăjit !
 
dodorel62-Severin